Acordul Schengen este un acord semnat inițial în 1985 între 5 state europene, cu scopul de a elimina controlul la frontierele comune și de a crea o zonă de liberă circulație a persoanelor. Acest acord a fost dezvoltat și extins de-a lungul anilor, iar în prezent include majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene, precum și alte state europene care nu sunt membre UE. Principala idee din spatele Acordului Schengen este să permită cetățenilor și rezidenților din statele membre să călătorească în interiorul acestei zone fără a fi supuși controalelor de frontieră. Cu toate acestea, se aplică și anumite reguli și restricții, cum ar fi controlul la frontierele externe ale zonei Schengen și cooperarea în domeniul securității. Astfel, Acordul Schengen a avut un impact semnificativ în promovarea libertății de mișcare în Europa și în facilitarea schimburilor comerciale și culturale între statele membre.
Ce este spațiul Schengen?
Spațiul Schengen este o zonă geografică formată din țările care au aderat la Acordul Schengen, un acord internațional care vizează eliminarea controalelor la frontierele interne și crearea unei zone de liberă circulație a persoanelor. Spațiul Schengen cuprinde în prezent 26 de state, dintre care 22 sunt state membre ale Uniunii Europene (UE), iar celelalte 4 sunt state asociate.
În cadrul Spațiului Schengen, cetățenii și rezidenții acestor țări pot călători liber între statele membre, fără a fi supuși controalelor la frontieră. Acest lucru înseamnă că nu este necesară prezentarea pașaportului sau obținerea unor vize speciale pentru călătoriile în interiorul acestei zone. Principiul de bază al Spațiului Schengen este libertatea de mișcare, care facilitează turismul, comerțul și schimburile culturale între statele membre.
Controalele la frontierele externe ale Spațiului Schengen sunt menținute și gestionate în mod colectiv de către statele membre pentru a asigura securitatea și gestionarea adecvată a fluxurilor migratorii. De asemenea, statele membre cooperează în domeniul aplicării legii și al securității pentru a asigura protecția comună a frontierelor externe ale Spațiului Schengen.
Care sunt țările membre ale Spațiului Schengen?
Iată lista țărilor membre din Spațiul Schengen cuprinde:
- Austria
- Belgia
- Cehia
- Danemarca
- Estonia
- Finlanda
- Franța
- Germania
- Grecia
- Ungaria
- Islanda
- Italia
- Letonia
- Liechtenstein
- Lituania
- Luxemburg
- Malta
- Țările de Jos (Olanda)
- Norvegia
- Polonia
- Portugalia
- Slovacia
- Slovenia
- Spania
- Suedia
- Elveția
Această listă poate suferi modificări de-a lungul timpului, deoarece noi state pot adera la Spațiul Schengen sau state existente pot părăsi acordul.
Care sunt pașii pentru a adera la Schengen
Pentru a adera la Spațiul Schengen, un stat trebuie să urmeze următorii pași:
- Cererea de aderare: Statul interesat trebuie să depună o cerere oficială de aderare la Comisia Europeană. Această cerere trebuie să indice motivul și dorința statului de a deveni membru al Spațiului Schengen.
- Evaluarea conformității: Comisia Europeană va evalua apoi capacitatea statului solicitant de a îndeplini criteriile și cerințele necesare pentru a deveni membru al Spațiului Schengen. Această evaluare va include, printre altele, controlul frontierelor, cooperarea polițienească și judiciară, protecția datelor și implementarea legislației UE relevante.
- Recomandarea Comisiei Europene: Pe baza rezultatelor evaluării, Comisia Europeană va face o recomandare cu privire la acceptarea sau respingerea cererii de aderare. Această recomandare va fi transmisă Consiliului Uniunii Europene, care este responsabil de luarea deciziei finale cu privire la aderare.
- Decizia Consiliului Uniunii Europene: Consiliul Uniunii Europene, format din reprezentanții statelor membre, va decide dacă statul solicitant poate deveni membru al Spațiului Schengen. Aceasta implică un proces de aprobare care necesită consensul statelor membre.
- Implementarea măsurilor Schengen: După ce statul solicitant primește aprobarea de aderare, acesta trebuie să implementeze și să respecte măsurile și cerințele specifice ale Spațiului Schengen, cum ar fi controlul la frontierele externe, cooperarea în domeniul aplicării legii și implementarea acquis-ului Schengen.
- Evaluarea post-aderare: După aderare, statul membru va fi supus evaluărilor periodice pentru a se asigura că continuă să îndeplinească standardele Schengen și că respectă toate obligațiile și angajamentele.
Acest proces poate varia în funcție de circumstanțele și negocierile specifice între statul solicitant și statele membre ale Spațiului Schengen.
Ce înseamnă aderarea la Spațiul Schengen?
Aderarea la Spațiul Schengen înseamnă că un stat devine membru al acordului Schengen și se angajează să implementeze și să respecte principiile și regulile acestuia. Aceasta înseamnă că cetățenii și rezidenții statului respectiv pot beneficia de libertatea de circulație în interiorul Spațiului Schengen, fără a fi supuși controalelor la frontieră în timpul călătoriilor între statele membre.
Practic, aderarea la Spațiul Schengen implică eliminarea controalelor la frontierele interne și crearea unei zone de liberă circulație a persoanelor. Astfel, cetățenii și rezidenții dintr-un stat membru pot călători în celelalte state membre ale Spațiului Schengen fără a fi nevoie să prezinte pașaportul sau să obțină vize speciale.
Totuși, este important de menționat că aderarea la Spațiul Schengen presupune și responsabilități. Statele membre trebuie să coopereze în domeniul securității și să asigure gestionarea corespunzătoare a frontierelor externe ale Spațiului Schengen, precum și să respecte normele și cerințele de protecție a datelor și de cooperare în domeniul justiției și al afacerilor interne.
Aderarea la Spațiul Schengen are beneficii semnificative în ceea ce privește mobilitatea și integrarea europeană, facilitând călătoriile, comerțul și schimburile culturale între statele membre.
Ce va însemna pentru România aderarea la Spațiul Schengen?
Pentru România, aderarea la Spațiul Schengen ar avea mai multe consecințe și beneficii importante:
- Liberă circulație: Cetățenii români ar beneficia de libertatea de circulație în interiorul Spațiului Schengen, fără a fi supuși controalelor la frontierele interne. Acest lucru ar însemna că ar putea călători în celelalte state membre ale Spațiului Schengen fără a fi nevoie să prezinte pașaportul sau să obțină vize speciale.
- Facilitarea comerțului și a afacerilor: Aderarea la Spațiul Schengen ar facilita și promova schimburile comerciale între România și celelalte state membre. Eliminarea controalelor la frontiere ar reduce timpul și costurile asociate transportului de mărfuri și ar stimula integrarea economică.
- Cooperare în domeniul securității: Aderarea la Spațiul Schengen implică cooperarea și schimbul de informații între statele membre în ceea ce privește securitatea și gestionarea frontierelor. România ar putea beneficia de sprijinul și asistența tehnică a celorlalte state membre pentru a asigura o securitate mai eficientă și o gestionare mai bună a frontierelor sale.
- Consolidarea apartenenței la Uniunea Europeană: Aderarea la Spațiul Schengen ar reprezenta o recunoaștere a faptului că România respectă standardele și cerințele Uniunii Europene în domeniul libertății de circulație și securității. Ar consolida apartenența României la Uniunea Europeană și ar contribui la procesul de integrare europeană.
- Turism și schimburi culturale: Aderarea la Spațiul Schengen ar facilita călătoriile turistice în România și ar stimula turismul din alte state membre. De asemenea, ar promova schimburile culturale și educaționale între România și celelalte state membre, facilitând mobilitatea studenților, cercetătorilor și artiștilor.
Aderarea la Spațiul Schengen implică și responsabilități, cum ar fi implementarea și respectarea măsurilor și cerințelor specifice ale acordului. România trebuie să asigure securitatea frontierelor sale externe și să coopereze în domeniul aplicării legii și al securității în cadrul Spațiului Schengen.
Spațiul Schengen – istorie
Istoria Spațiului Schengen începe în anii ’80, o perioadă în care statele europene își doreau să promoveze libera circulație a persoanelor și să elimine barierele de frontieră. Această inițiativă a dus la semnarea Acordului Schengen în anul 1985 în orașul Schengen din Luxemburg.
Inițial, Acordul Schengen a fost semnat de cinci state membre ale Comunității Economice Europene: Belgia, Germania, Franța, Luxemburg și Țările de Jos. Scopul principal al acordului era să elimine controalele la frontierele comune ale acestor țări și să creeze o zonă de liberă circulație a persoanelor. Acest lucru a permis cetățenilor acestor state să călătorească între ele fără a fi supuși verificărilor la frontieră.
În următorii ani, numărul de state care au aderat la Acordul Schengen a crescut treptat. Au fost încheiate negocieri și s-au semnat tratate de aderare cu alte state europene, inclusiv țări care nu erau membre ale Uniunii Europene (UE). În anul 1995, Acordul Schengen a fost integrat în cadrul Uniunii Europene prin semnarea Tratatului de la Amsterdam.
Cu trecerea timpului, Acordul Schengen și-a consolidat structura și s-a dezvoltat într-un sistem complex de cooperare și reglementări. Au fost stabilite criterii stricte privind controlul la frontiere, cooperarea polițienească și judiciară, protecția datelor și siguranța frontierelor. Aderarea la Spațiul Schengen a devenit un proces riguros, care implica evaluări și verificări amănunțite ale statelor solicitante.
În prezent, Spațiul Schengen cuprinde 26 de state membre, dintre care 22 sunt state membre ale Uniunii Europene, iar celelalte 4 sunt state asociate. Acordul Schengen a avut un impact semnificativ în promovarea libertății de mișcare în Europa și în facilitarea schimburilor comerciale, culturale și turistice între statele membre.
Există o strânsă cooperare și coordonare între statele membre ale Spațiului Schengen în domeniul securității și controlului la frontierele externe. În același timp, există și un efort constant de adaptare și îmbunătățire a acordului pentru a face față noilor provocări și amenințări, cum ar fi gestionarea migrației și combaterea terorismului.
Concluzii
Spațiul Schengen reprezintă o realizare importantă în procesul de integrare europeană, promovând libera circulație a persoanelor și eliminând controalele la frontierele interne între statele membre. Aderarea la Spațiul Schengen facilitează călătoriile, promovează comerțul și schimburile culturale, consolidând astfel coeziunea și cooperarea în Europa. Cu toate acestea, este esențial să existe o gestionare eficientă a frontierelor externe și o cooperare strânsă în domeniul securității pentru a menține și consolida securitatea în cadrul Spațiului Schengen.
